Rinita alergică: generalități, cauze, simptome și tratament

Rinita alergică este inflamația mucoasei nasului provocată de o reacție alergică. Este foarte frecventă: afectează, după diferite estimări, între 10% și 30% dintre adulți și un procent și mai mare dintre copii. Nu este periculoasă în sine, dar poate afecta somnul, concentrarea și randamentul la școală sau la serviciu.

De ce apare

În rinita alergică, sistemul imunitar reacționează exagerat la substanțe inofensive din aer, numite alergeni. La contactul cu ele se eliberează histamină și alte substanțe care umflă mucoasa nazală și produc secreții.

Cei mai frecvenți alergeni:

• polenul de copaci (primăvara), de graminee (vara) și de buruieni precum ambrozia (sfârșitul verii și toamna) – dă rinita „sezonieră”, cunoscută și ca febra fânului;
• acarienii din praful de casă, din saltele și perne;
• părul și scuamele animalelor (pisici, câini, rozătoare);
• mucegaiurile din locuințele umede;
• alergeni de la locul de muncă (făină, latex, praf de lemn).

Riscul e mai mare dacă părinții au alergii, astm sau eczemă. Fumul de țigară și poluarea nu provoacă alergia, dar agravează simptomele.

Simptome

• strănut repetat, „în salve”;
• nas care curge, cu secreții apoase, limpezi;
• nas înfundat;
• mâncărime în nas, în gât sau în cerul gurii;
• ochi roșii, care lăcrimează și mănâncă (conjunctivită alergică);
• oboseală, somn prost, dureri de cap.

Cum o deosebești de răceală: la rinita alergică nu apare febră, secrețiile rămân limpezi, mâncărimea este tipică, iar simptomele durează cât timp ești expus la alergen (săptămâni sau luni), nu 7–10 zile. Ele revin în fiecare an în aceeași perioadă sau apar mereu în același loc (de exemplu, când intri în contact cu o pisică).

La copii

Copiii cu rinită alergică respiră des pe gură, sforăie, își freacă des nasul în sus cu palma („salutul alergic”) și pot avea cearcăne. Rinita netratată le poate afecta somnul și atenția la școală. Medicul pediatru sau alergologul stabilește tratamentul potrivit vârstei.

Diagnostic

Medicul pune diagnosticul pe baza simptomelor și a examinării nasului. Ca să afle exact la ce ești alergic, poate recomanda:

• testele cutanate (prick test): picături cu alergeni puse pe piele, care se citesc după aproximativ 15 minute;
• analize de sânge pentru anticorpi IgE specifici.

Tratament

• Evitarea alergenului cât se poate: ferestre închise în zilele cu mult polen, duș și schimbarea hainelor după ce stai afară, huse anti-acarieni, spălarea lenjeriei la 60 °C, aerisirea și combaterea mucegaiului.
• Spălături nazale cu ser fiziologic sau apă de mare: sigure și utile la orice vârstă.
• Antihistaminice moderne, care dau puțină somnolență (de exemplu cetirizină, loratadină, desloratadină): ajută la strănut, nas care curge și mâncărime.
• Spray-uri nazale cu corticosteroizi: cel mai eficient tratament pentru nasul înfundat; efectul complet apare după câteva zile de folosire regulată.
• Imunoterapia cu alergeni („vaccinul pentru alergie”, sub formă de tablete sub limbă sau injecții): se face 3–5 ani, sub supravegherea alergologului, și poate reduce alergia pe termen lung.

Atenție la spray-urile decongestionante (cu oximetazolină sau xilometazolină): folosite mai mult de 5–7 zile pot înfunda nasul și mai tare. Întreabă medicul sau farmacistul ce poți lua, mai ales în sarcină sau pentru copii.

Când mergi la medic

• simptomele nu se ameliorează cu tratamentele obișnuite;
• apar tuse, respirație șuierătoare sau senzație de lipsă de aer (rinita alergică și astmul apar adesea împreună);
• ai sinuzite sau otite repetate;
• vrei să afli exact la ce ești alergic sau să faci imunoterapie.

Pe info-medic.ro găsești medici alergologi și medici ORL din orașul tău.

Surse

• nidirect (NHS) – Allergic rhinitis
• American Academy of Family Physicians – Treatment of Allergic Rhinitis
• BSACI – Immunotherapy for allergic rhinitis

Informațiile din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc sfatul medicului. În caz de urgență, sună la 112.